Lumea reflexelor nou-născuților este plină de comportamente fascinante, iar unul dintre cele mai drăguțe este reflexul de prindere. Acest răspuns automat îl determină pe bebeluș să-și încurce strâns degetele în jurul a tot ceea ce îi atinge palma. Descoperirea de ce bebelușii se țin instinctiv de degete oferă o privire asupra dezvoltării lor neurologice și a instinctelor de supraviețuire. Este un reflex primitiv prezent de la naștere, care se estompează treptat pe măsură ce copilul crește și dezvoltă mai mult control voluntar asupra mișcărilor sale.
Înțelegerea reflexului de prindere
Reflexul de prindere, cunoscut și sub denumirea de reflexul palmar de apucare, este un reflex primitiv observat la nou-născuți și sugari mici. Este provocată atunci când un obiect, cum ar fi un deget, este apăsat pe palma copilului. Copilul își va învârti apoi involuntar degetele în jurul obiectului, creând o prindere surprinzător de puternică. Acest reflex este prezent de la naștere și dispare de obicei în jurul vârstei de 5 până la 6 luni.
Există două tipuri principale de reflexe de prindere: prinderea palmară, care implică mâinile, și prinderea plantară, care implică picioarele. Ambele reflexe sunt indicatori importanți ai sănătății neurologice la nou-născuți. Ele demonstrează buna funcționare a sistemului nervos al sugarului. Prezența și puterea acestor reflexe sunt evaluate în mod obișnuit în timpul examinărilor nou-născutului.
Reflexul de prindere palmar
Reflexul de prindere palmar este poate cel mai cunoscut și ușor de observat. Pentru a provoca acest reflex, mângâiați ușor palma mâinii copilului. Bebelușul va răspunde flectându-și degetele și apucând obiectul sau degetul. Puterea prinderii poate fi destul de remarcabilă, uneori suficient de puternică pentru a susține greutatea proprie a bebelușului pentru un scurt moment.
Este important să rețineți că, deși prinderea poate părea intenționată, este complet involuntară. Copilul nu decide în mod conștient să țină; este un răspuns programat controlat de trunchiul cerebral. Acest reflex este prezent la toți nou-născuții sănătoși și se diminuează treptat pe măsură ce cortexul cerebral se dezvoltă.
Reflexul de prindere plantar
Similar cu prinderea palmară, reflexul de prindere plantară implică degetele de la picioare. Pentru a provoca acest reflex, aplicați presiune pe piciorul bebelușului, chiar sub degetele de la picioare. Bebelușul va răspunde prin curbarea degetelor de la picioare în jos, ca și cum ar încerca să apuce obiectul. Acest reflex este prezent și de la naștere și dispare de obicei în jurul vârstei de 9 până la 12 luni.
Reflexul de prindere plantar este adesea evaluat împreună cu alte reflexe pentru a evalua dezvoltarea neurologică a sugarului. Prezența și eventuala dispariție a acestuia sunt repere importante în dezvoltarea motorie a bebelușului. Absența sau persistența acestui reflex dincolo de intervalul de timp estimat ar putea indica probleme neurologice subiacente.
De ce bebelușii au reflexul de prindere?
Scopul exact al reflexului de prindere nu este pe deplin înțeles, dar există mai multe teorii. O teorie proeminentă sugerează că este un mecanism de supraviețuire moștenit de la strămoșii noștri primate. La primate, prinderea puternică oferită de reflexul de prindere le-ar fi permis copiilor să se agațe de blana mamei lor, asigurându-se că rămân în siguranță și aproape.
O altă teorie propune că reflexul de apucare joacă un rol în dezvoltarea abilităților motorii fine. Mișcările repetate de apucare pot ajuta la întărirea mușchilor mâinilor și degetelor, pregătind copilul pentru sarcini mai complexe mai târziu în viață. În plus, reflexul poate contribui la dezvoltarea coordonării mână-ochi.
Reflexul de prindere oferă bebelușului un sentiment de siguranță și confort. Sentimentul de a te ține de ceva poate fi liniștitor și liniștitor, mai ales în primele săptămâni de viață. Acest lucru îl poate ajuta pe copil să se simtă mai în siguranță și mai conectat cu cei care îi îngrijesc.
Dispariția reflexului de apucare
Pe măsură ce creierul bebelușului se dezvoltă, reflexele primitive, inclusiv reflexul de apucare, dispar treptat. Acest lucru se datorează faptului că centrii superiori ai creierului, în special cortexul cerebral, încep să preia și să inhibe aceste răspunsuri automate. Dispariția reflexului de prindere este un semn că creierul bebelușului se maturizează și dezvoltă mai mult control voluntar asupra mișcărilor sale.
Reflexul de prindere palmar dispare în mod obișnuit în jurul vârstei de 5 până la 6 luni, în timp ce reflexul de apucare plantară dispare în jur de 9 până la 12 luni. Integrarea acestor reflexe este crucială pentru dezvoltarea abilităților motorii mai avansate, cum ar fi atingerea, apucarea și mersul. Dacă aceste reflexe persistă dincolo de intervalul de timp estimat, ar putea indica o problemă neurologică care necesită o evaluare suplimentară.
Ce se întâmplă dacă reflexul de prindere este absent sau persistă?
Absența sau persistența reflexului de apucare dincolo de intervalul de timp așteptat poate fi un semn al unor probleme neurologice subiacente. Dacă reflexul este absent la naștere, ar putea indica o întârziere în dezvoltare sau leziuni neurologice. În mod similar, dacă reflexul persistă peste 6 luni pentru prinderea palmară sau 12 luni pentru prinderea plantară, ar putea indica și o problemă neurologică.
În astfel de cazuri, este important să consultați un pediatru sau un neurolog pentru o evaluare ulterioară. Aceștia pot efectua teste suplimentare pentru a evalua dezvoltarea neurologică a bebelușului și pentru a identifica eventualele probleme. Intervenția timpurie este crucială pentru abordarea oricăror probleme de bază și pentru maximizarea potențialului de dezvoltare al bebelușului.
Condițiile care pot afecta reflexul de apucare includ paralizia cerebrală, leziunile cerebrale și întârzierile de dezvoltare. Cu toate acestea, este important să ne amintim că absența sau persistența reflexului de apucare este doar o piesă a puzzle-ului. Un examen neurologic cuprinzător este necesar pentru a face un diagnostic precis.
Cum să încurajăm dezvoltarea sănătoasă
În timp ce reflexul de apucare este un răspuns automat, există lucruri pe care părinții le pot face pentru a încuraja dezvoltarea sănătoasă și integrarea acestui reflex. Oferirea de oportunități copilului de a explora diferite texturi și obiecte poate ajuta la stimularea dezvoltării abilităților motorii fine. Aceasta ar putea include oferirea de jucării cu diferite forme, dimensiuni și texturi pe care copilul să le apuce și să le manipuleze.
Implicarea în activități care promovează coordonarea ochi-mână, cum ar fi atingerea jucăriilor sau jocul cu pahare stivuite, poate fi, de asemenea, benefică. Aceste activități îl ajută pe bebeluș să dezvolte mai mult control voluntar asupra mișcărilor sale și îl pregătesc pentru sarcini mai complexe mai târziu în viață. Timpul pe burtă este, de asemenea, crucial pentru dezvoltarea generală, întărind mușchii gâtului și spatelui necesari pentru atingere și apucare.
De asemenea, este important să se ofere un mediu sigur și stimulant pentru ca bebelușul să-l exploreze și să învețe. Aceasta include crearea unui spațiu în care copilul să se poată mișca liber și să interacționeze cu mediul înconjurător. Părinții ar trebui, de asemenea, să răspundă la nevoile copilului și să ofere o mulțime de oportunități de interacțiune și legături.
Alte reflexe nou-născute
Reflexul de prindere este doar unul dintre multele reflexe primitive prezente la nou-născuți. Alte reflexe comune includ reflexul Moro (reflexul de tresărire), reflexul de înrădăcinare, reflexul de suge și reflexul de pas. Fiecare dintre aceste reflexe joacă un rol în dezvoltarea timpurie și supraviețuirea bebelușului. Înțelegerea acestor reflexe poate ajuta părinții să înțeleagă mai bine comportamentul și dezvoltarea bebelușului lor.
- Moro Reflex (Startle Reflex): Un răspuns la o pierdere bruscă de sprijin, adesea declanșată de un zgomot puternic sau de o mișcare bruscă. Copilul își va întinde brațele și picioarele, își va arcui spatele și apoi își va aduce brațele înapoi spre corp.
- Reflexul de înrădăcinare: Când este atins colțul gurii bebelușului, acesta își va întoarce capul și își va deschide gura, ca și cum ar căuta un mamelon. Acest reflex îl ajută pe copil să găsească mamelonul pentru hrănire.
- Reflex de suge: Când ceva este pus în gura bebelușului, acesta va începe automat să sugă. Acest reflex este esențial pentru hrănire și hrănire.
- Reflexul de pas: Când este ținut vertical cu picioarele atingând o suprafață, bebelușul va face mișcări de pas. Acest reflex este un precursor al mersului și ajută la dezvoltarea forței picioarelor.
